وَالْقَمَرِ إِذَا تَلَاهَا
Pe lună când îi urmează!
وَالنَّهَارِ إِذَا جَلَّاهَا
Pe ziuă când îl dezvăluie!
وَاللَّيْلِ إِذَا يَغْشَاهَا
Pe noapte când îl învăluie!
وَالسَّمَاءِ وَمَا بَنَاهَا
Pe cer! Şi cum l-a zidit!
وَالْأَرْضِ وَمَا طَحَاهَا
Pe pământ! Şi cum l-a întins!
وَنَفْسٍ وَمَا سَوَّاهَا
Pe suflet! Şi cum l-a plăsmuit, punând în el desfrâu şi pioşenie!
فَأَلْهَمَهَا فُجُورَهَا وَتَقْوَاهَا
Ferice de cel care şi-l mântuie!
قَدْ أَفْلَحَ مَن زَكَّاهَا
Cel care şi-l întinează însă este pierdut!
وَقَدْ خَابَ مَن دَسَّاهَا
Tamudiţii, în ticăloşia lor, huleau,
كَذَّبَتْ ثَمُودُ بِطَغْوَاهَا
iar cei mai nemernici dintre ei au ieşit în faţă.
إِذِ انبَعَثَ أَشْقَاهَا
Trimisul lui Dumnezeu le spuse: “Este cămila lui Dumnezeu! Lăsăţi-o să bea!”
فَقَالَ لَهُمْ رَسُولُ اللَّهِ نَاقَةَ اللَّهِ وَسُقْيَاهَا
Ei l-au făcut mincinos şi au ologit cămila.
فَكَذَّبُوهُ فَعَقَرُوهَا فَدَمْدَمَ عَلَيْهِمْ رَبُّهُم بِذَنبِهِمْ فَسَوَّاهَا
Pentru păcatul lor, Domnul lor i-a făcut fărâme pe toţi deopotrivă
وَلَا يَخَافُ عُقْبَاهَا
şi nu s-a temut de urmare.
More